România. Mereu surprinzătoare! mai 29, 2010
Posted by atitudini in Atitudinile altora.Tags: Bucuresti, Bulgaria, Cotroceni, Elena Udrea, experiente, Muzeul Cotroceni, naspa turism, penibil, Romania, SPP, trist, turism, turisti, Udrea
trackback

Dovada! Uite dovada!
Am fost azi la Muzeul Cotroceni. La MUZEU, nu deformaţi!
O expoziţie, nu contează ce. Aglomeraţie ca de obicei prin muzeele patriei, adică aproape pustiu.
Intru şi sunt primit într-o anticameră. Muzeul este cu pază de la SPP şi control de securitate. Laşi buletinul, primeşti ecuson.
Apoi a trebuit să aştept câteva minute până a apărut un muzeograf (muzeografă în cazul ăsta sau poate o simplă angajată). Mai erau încă 5 persoane care doreau să viziteze. Un cuplu şi trei turişti din Germania.
Grupul din Germaia spune că doreşte turul în limba engleză, că are programare. Muzeografa pleacă şi se întoarce cu cineva “responsabil cu programările”.
Persoana cu catastiful de programări întreabă: “cine este pentru turul în engleză”. Normal, întreabă în română (mă gândesc la o situaţie similară în Japonia şi cred că este evident aberantul). Cineva din grup o rupea pe româneşte şi răspunde (am aflat mai târziu că era plecată din ţară din 1946). Apoi cei din grup sunt puşi să îşi comunice numele. Sunt căutaţi în catastif şi li se comunică (tot în română) că în catastif apar pentru turul în limba română, nu pentru limba engleză (oamenii făcuseră rezervare din timp, de la hotel).
Do you speak English?
Nu.
Noroc cu persoana care o mai rupea pe româneşte. Începe o discuţie în care cei trei spun că au făcut expres rezervare de la hotel, că au cerut turul în engleză, că li s-a confirmat, că mai aveau o variantă (un alt muzeu) dar că au ales Cotroceniul. Că nu au cum să vină în altă zi pentru că pleacă mâine mai departe spre o altă ţară europeană (Bulgaria, am aflat la fel mai târziu)…
Răspuns: nu ştiu, la mine aşa apare, dar pot afla exact cine a răspuns la telefon atunci când s-a făcut rezervarea. Nu avem cum să vă oferim tur cu ghid pentru limba engleză. Dacă doriţi în română…
Nu mai contează prea mult ce s-a întâmplat după. Oamenii au plecat spunând că este incredibil ce se întâmplă şi că nu înţeleg cum de sunt trataţi aşa turiştii străini, de ce în loc să fie atraşi sunt respinşi.
Nu ştiu ce ar mai fi de adăugat la experienţa de mai sus… Poate două întrebări:
- Ce sumă administrează doamna Udrea?
- Pentru ce o cheltuie?
Trist.























Da, “Land of cloice”. Urmatorul choice: vrei ghid in limba romana sau pleci? Inca trei turisti in minus care nu se vor mai intoarce si care nu vor mai recomanda Romania rudelor si cunoscutilor…
@Transildania
Cam asta a fost discutia pe care am avut-o eu cu ei. Cand i-am intrebat ce cauta in Romania si sa nu mai vina au facut ochii cat cepele! Cand le-am zis sa spuna asta si tuturor cunoscutilor aveau deja mesajul “ERROR”. Abia cand le-am zis ca tara asta trebuie sa dea mai intai cu fundul de pamant pentru ca sa aiba de unde sa se ridice au inteles.
Misto a fost ca desi mesajul a fost dur oamenii au plecat incantati ca cineva le poate vorbi in Engleza in Romania, sincer si ca exista un viitor pentru tara. Cel putin asa inteleg eu gestul de a veni spre mine pentru “a bate palma” si “multumescul” oferit.
ramanem noi cu reclama la coniac si cu tepele date turistilor. noi suntem invatati doar sa cerem nu sa oferim la schimb. asa am ajuns sa fim asistati si sa cheltium de cateva ori mai mult decat altii pe aceleasi servicii. grav e ca in viitor vom proceda exact la fel
[...] Întocma-dogma: În vremuri de criză, tot românul prosperă, dacă are ouă! [...]
După cum se vede, organizarea e perfectă.
Totul e scris, măsurat, cântărit, judecat.
Totul se ştie cu precizie.
Fiecare persoană, de la turist la angajat, are un dosar la zi cu toate datele de identificare şi cu toate acţiunile întreprinse.
Dacă, vreodată, nefericitul care a comis-o face gură, i se dă una cu dosarul în cap de-l ia somnul.
Dinspre partea turiştilor nu se pune problema să mai facă vreodată gură.
E clar că ei, pur şi simplu, n-or să mai creeze, niciodată, vreo problemă cât de mică.
Aşa că totul e perfect.
Linişte şi pace, toată lumea tace!
Azi la Cotroceni, mâine-n toată ţara!
Let’s fuck the bastard!
Now!
Tomorrow may never come!
@Toni
Ai dreptate sa fii atat de pornit. Si ma bucur ca nu sunt singur in munca asta de convingere… Si vad ca si tie a inceput sa ti se miste blogul. Bravo! Ai vazut ca e util, cel putin la fel de util ca si comentariile pe alte bloguri.
Spor!
Cu atitudini de genul ăsta, niciodată n-o să mergem înainte. Parcă nu vrem domne, parcă ne facem nouă în ciudă.
@Dan
Om fi un popor de masochisti… mai stii?
[...] PRINTRE BLOGURI – DAN PĂTRAŞCU (Băsescu spre o nouă victorie); GABI (Peter Carl Faberge); ATITUDINI (România. Mereu surprinzătoare); WORLD OF SOLITAIRE (elixirul vitalităţii – [...]
[...] împărate “-escu”. Trebuie să recunoaştem că TRĂIM BINE! Chiar foarte bine! Mai bine decât în timpul şefului dvs., primul “-escu”. Cel care a [...]
Da, sper să fie de folos.
Măcar un spematozoid dintr-un milion dacă reuşeşte, viitorul e asigurat!
Aşa că însămânţez, însămânţez…
Nu chiar un milion, cât mai pot şi eu.
La vârsta mea…
Dar se adună.
De la fiecare câte unul, se adună ceva!
[...] termenul poate avea şi înţelesul de salut, orice salut reprezentând iniţial o binecuvântare, sau dar făcut în întâmpinarea cuiva de [...]
[...] Marin, Ana Usca, Atitudini, Basarica, Basescul, BIBLIOTECARUL, Caius, Cepeca, Corina, Elisa, Epistole, Florin, Ghilotina de [...]
Sunt pus într-o situație infamă. La rândul meu sunt muzeograf, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Din păcate, sunt, probabil în multe muzee, angajați care sunt incompetenți. Din păcate, managementul unor astfel de instituții este sub orice critică, iar MInisterul Culturii sau Consiliile Judeţene, ori Locale, de care acestea aparțin, nominalizează în funcții de decizie, persoane care nu au nici o treabă cu managementul, implicate, evident politic, şi uneori nici măcar nu au specializare în domeniul muzeografiei. Aşa că nu mă mai miră că tinerii vor să plece afară. Nici eu nu mai ştiu cât şi cum răzbesc.
@Cristian Dima
Stai linistit, eu nu am dat vina pe angajati. Un angajat incompetent inseamna un sef de 2 ori mai incompetent.
[...] de canapea, stătea Lady Craven, o domnișoară trecută de prima tinerețe, rămasă orfană încă de la douăzeci şi trei de ani şi care, după o decepție în amor, decise să nu se [...]
pe vremuri (’92 parca) am ajuns la suceava la un muzeu (noi fiind din ardeal) intr-o luni. portarul a sunat la director, directorul a sunat in alta parte si uite asa au deschis muzeul … pentru 6 persoane, 4 adulti si 2 copii. ah da, si-au cerut scuze ca a durat mult (10 min. max.) pana au facut rost de o persoana care sa ne plimbe si sa ne arate ce si cum.
…asta tot in romania.
probabil daca vroiam explicatii in limba engleza ar fi fost o problema (si atunci) mai mare. oamenii sunt aceiasi, viata i-a schimbat. dupa 5 ani de razboi, 45 de comunism si 20 de tranzitie, cred ca ne-am asigurat cultura si ne-am rezolvat problemele de identitate. cei care au trait cei 70 ani acum au ramas si cu pensia redusa. eu zic sa se apuce sa lucreze in turism sa-si suplimenteze venitul ca acolo am auzit ca se fac bani.
@ion
Dintre toate relele enumerate, cred ca cel mai profund efect l-au avut cei 45 de ani de comunism. Multumesc de vizita.