jump to navigation

Maşina personală vs. Transportul public Februarie 11, 2010

Posted by atitudini in Atitudini.
Tags: , , , , , , , , ,
trackback

Îmi pasă de mediu. Îmi pasă de propriul buzunar. Dar este suficient?

Plec de acasă pe propriile picioare. OK – fac şi cele minim 30′ de mişcare zilnică pentru o viaţă sănătoasă.

Zăpadă. Mare. OK – e temporar. Aqua alta. OK, şi asta e temporară. Gheaţă. Îmi iau bocancii.

Frig. Hai, că nu m-a făcut mama din porţelan.

Staţia de… orice ar fi. La majoritatea aştepţi, aştepţi, aştepţi. Bine, şi la semafor sau în coloană aştepţi.

Vine primul… orice ar fi. Nu m-a făcut mama din porţelan, dar nici ca foaia de hârtie. Oricum, nici nu ajung la prima treaptă.

Vine al doilea. Răbdare, că se vede al treilea.

Deocamdată, după atâta aşteptare în aer liber şi rece, majoritatea sunt mai rigizi. Nu e cazul meu, dar mulţi din jur tropăie ca să nu se rigidizeze de tot. Să zicem că e tot temporar.

Vine al treilea şi… VICTORIE! Am cucerit treapta şi bara. Diferenţa e că acum e prea cald. Să zicem că e chestie de gusturi. Nu şi dacă schimbi 3… orice ar fi. Combinaţia 10 minute de frig, 10 minute de cald, 10 minute de frig, fără să fii în Scoţia şi fără apă nu e cel mai sănătos lucru.

Acum vin discuţiile cu de ce împingi, de ce mă calci, de ce nu urci, de ce nu cobori, de ce te ţii de bară, de ce nu te ţii… Plus nenumăratele poveşti de viaţă. Începând de la cele care vin „de după blocuri” până la cele cu aromă de pensie. Cu toate urâtele şi frumoasele lor.

Eu am rezistat până aici, fără să scot un sunet. După care…

Homeless-ul de tramvai (foto 1)

Homeless-ul de tramvai (foto 1)

Homeless-ul de 41 (foto 2)

Homeless-ul de 41 (foto 2)

Ăsta este punctul în care eu mă declar învins. Nu pot cere nimănui să persiste în a alege transportul public atâta timp cât, trecând peste toate cele de mai sus, ajungi să trebuiască să te îmbrăţişezi pentru vreo 4-5 staţii cu un astfel de personaj.

Să nu se înţeleagă greşit!

Nu acuz persoanele fără adăpost. Nu este vorba de pudibonderie. Nu mă lamentez ca proasta-n târg „vai-vai, ce pute, ce ma fac eu acum”…

Este o chestie reală cu care te întâlneşti. Peste care trebuie să treci, alături de toate celelalte realităţi, atunci când alegi transportul public în locul maşinii proprii. Şi este locul unde eu trag linia şi spun PREA MULT!

Şi nici nu voi mai putea cere altora vreodată, să renunţe la maşina personală atâta timp cât transportul public seamănă cu o „unfortune cookie”…

Comentarii»

1. Dan Chichernea - Februarie 12, 2010

Exact din aceleaşi considerente am decis şi eu să nu mai prestez pecuniar la RATT. În plus, am şi-o miroselniţă de vanilie.

2. atitudini - Februarie 12, 2010

Eu am una cu „Parfum de bun simt”🙂

3. Alexandru Marin - Februarie 12, 2010

Sunt inca tanar, rezist in RATB.🙂

4. theodora0303 - Februarie 12, 2010

Masina mea (citeste rabla mea) nu mai este in stare de functionare asa ca merg doar cu RATB-ul.🙂

atitudini - Februarie 13, 2010

@Theodora

Stricaciunea masinii e temporara…

Parteneriatul RATB – homelesses este etern!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: