jump to navigation

False discuții despre biserici și spitale Noiembrie 3, 2015

Posted by atitudini in Atitudini, Diverse, Politica pe malul Dambovitei, Social.
Tags: , , , , , ,
add a comment

FALSA PROBLEMANu mai pot!
Se tot plimbă mesajul cu „vrem spitale nu biserici”…
E falsă discuția! În afară de banii privați nu există niciodată vreo situație în care să se aleagă: ”dăm 100 lei la spital sau la biserică?”.

Și fără argument!!!

Iar dacă intrăm în detalii… zicem așa: de ce capacitate avem nevoie în spitale? Dar în biserici?

Iau un caz unde am date: sectorul 6.
Am numărat 17 biserici (Ortodoxe, Catolice, Baptiste).
Capacitatea lor e de la 80-100 de persoane la 400-500. Un total de cât? 4000? 8000? 10000?
Hai sa zicem 10000. Adică 2,6% din populația sectorului.
În condițiile în care 80-90% se declară Creștini Ortodocși. Adică măcar o dată la 2 săptămâni să treacă pe la o liturghie.
Asta înseamnă că pe hârtie ar trebui să existe o capacitate de 150.000 de locuri în bisericile din Sectorul 6. Și în realitate e de maxim 10.000.

Să o compar cu spitalele?

N-are rost… sunt mere cu pere.

Iar discuția poate merge mult mai departe. Pentru un popă care o joacă politic sau cere bani pe față au de suferit toți ceilalți.
Până și în politică sunt destui care spun ”nu ne judecați pe toți la fel – sunt și oameni verticali în politică”.
În Biserică nu sunt destui care se ocupă de ce trebuie?

Eu am văzut cu ochii mei câți bat la ușa unei biserici, cerând direct de la popă 10 lei pentru un medicament, 20 lei pentru mâncare sau 30 lei să plătească întreținerea. Zilnic. Fără pauză. Mulți! Și popa bagă mâna la arici și dă. Și dacă e gol, pune mâna pe telefon și sună: du-te la X, o să te ajute.

Nu dau nume. Nu contează. Sunt mulți așa. Neștiuți. Că niciunul nu-și arată țâțele în emisiune la Capatos.

Nu mai zic de altele: mâncare, haine, obiecte, meditații etc.

Vrem o discuție serioasă?
Hai să discutăm despre cum ajungem cu șpaga la 10% și nu la 50%. Că acolo e grosul. Să nu fim scumpi la mălai și ieftini la tărâțe.
Hai să discutăm despre cum facem lucrurile ca lumea și nu de mântuială.
Hai să discutăm despre respectarea legilor.
Hai să discutăm despre salarii decente pentru profesori și medici.

Anunțuri

Românii cred în mod optimist că mergem într-o direcţie greşită :))) Decembrie 13, 2011

Posted by atitudini in Social.
Tags: , , , , , ,
6 comments

Păi ce altceva să înţeleg din cercetarea lui Dâncu???

75% dintre români sunt optimişti şi 80% cred că mergem într-o direcţie greşită...

Cel mai interesant este însă slide-ul 51. De acolo vedem şi cam cât de roz e lumea în care trăieşte Woodrea, Boc & Co. (de notat că lumea în care trăieşte băsescu nu are culori. E doar în alb şi negru şi se roteşte continuu).

Lumea rozalie a Woodrei

Lumea rozalie a Woodrei

Restul concluziilor vă las plăcerea să le citiţi singuri. Oricum, la partea cu anomismul societăţii, dacă soluţia e ca acum să operăm nişte modificări în programele educaţionale ale claselor primare, atunci mai avem de stat în balta noroioasă în care suntem azi încă vreo 20-30 de ani.

Ceea ce eu refuz să accept! Dar pentru care nu am nicio soluţie 😦 Iar cu tigăi ieftine şi moaşte nu am de gând să ies pe stradă!

A imprumutat 15 lei la CAR ca sa-si repare ochelarii Noiembrie 3, 2011

Posted by atitudini in Social.
Tags: , , , , , , , ,
3 comments

Reforma statului în viziunea lui Băsescu şi al său „să trăiţi bine” arată aşa:

Reporter: „De ce aţi venit azi aici?”

Pensionar: „Pentru mizerie. Pentru mizeria oamenilor. Pentru umilinţă. Să ştiţi că nu am fost niciodată umiliţi ca acum. Înţepenim în timp, că aşteaptă să murim!”

Cât mai suportă românii umilinţa la care sunt supuşi zilnic de Băse, Woodrea & Co.?

România are tumoare pe creier Iunie 11, 2010

Posted by atitudini in Social.
Tags: , , , , , , , , , , , ,
26 comments

Pe blogul lui Turambar am găsit o trimitere către un articol de pe Ziare.Com. Trimiterea părea destul de imperativă:

Cititi si plingeti

Cititi si plingeti.

Cititi si plingeti.

Cititi si bateti tot ce inseamna om prost in jurul vostru.

😦

Şi m-am dus la articol. Unul lung – aproape 5 pagini de text standard, fără poze, fără dialoguri (cum îi plac cititorului grăbit). Azi rar reuşeşti să citeşti integral un astfel de text dacă nu e pentru vreun examen. Cu atât mai puţin pe blog. „Textele” au ajuns de forma „AFARĂ PLOUĂ”, urmate de 200 de comentarii (pe blogurile din vârful Zelistului) şi zeci de pinguri. Eu l-am citit integral de două ori!

El a apărut pe blogul revistacultura undeva prin mai. Acum nu mai e (link-ul citat nu mai funcţionează, iar articolul nu mai apare nici în arhivă). Apoi l-am găsit preluat de  monaxya, Romania2.0rg, Oradeapress, Voxpublica, blogul lui Istodor, Reţeaua Literară şi ultima preluare pe Days of my life.

Dan Ungureanu
Dan Ungureanu

Textul original este scris de Dan Ungureanu care, conform profilului de pe Wikipedia este paleograf, specialist în paleografie greacă şi latină. Absolvent al École Normale Supérieure din Paris, a susţinut cursuri universitare în domeniul lingvisticii atât în ţară, cât şi în străinătate. Actualmente este profesor în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Timişoara.

Vi-l ofer mai jos pentru pe mine m-a impresionat. Iar ceea ce rezultă din el este atât de profund şi cu implicaţii atât de serioase încât l-aş vedea postat măcar o dată pe ficare din cele aproape 56.ooo de bloguri ale Zelistului…

.

.

„Guest post” Dan Ungureanu, profesor universitar:

In marginea fostei dezbateri despre invatamintul din Romania

.

Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere.

Trei sferturi n-au putut numi niciun poet englez din secolul XIX si nicio poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo si Julieta (numita alternativ „roman”, novel, ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza.

Am corectat mai jos greselile lor:

them nu poate inlocui their. Nu se poate spune them mother in loc de their mother. intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster).

combinated nu exista in engleza.

to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).

writted e incorect in loc de wrote.

poetry nu e identic cu poem.

lirycs nu e ortografiat corect si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cantec.

roman nu exista in engleza, corect e novel.

disapointness nu exista, corect e disappointment.

beautifuly thing e incorect.

tryed e incorect.

gaves nu exista (give sau gave).

tooked place e incorect.

tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.

Romeo and Juliet nu e un roman.

Romeo and Juliet nu e un poem.

Shackspear nu se scrie astfel.

Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere. Toti acesti tineri vor deveni profesoride limba engleza si romana peste trei luni.

Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cand in oranduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceasta situatie?

Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tarziu s-a suprimat concursul de admitere.

Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. De vreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuia sa treaca examenele, trebuia sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramaneau suplinitori si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.

Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna, studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute.

Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe site-uri specializate (o suta de lei bucata).

Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sunt prost pregatiti, mai prost pregatiti decat precedentii. Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decat la Universitate: la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt platiti dupa numarul de elevi. Studentii sunt mai prost pregatiti decat elevii de liceu.

Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (CTRL+ paste) de pe un site Internet, http://www.referate.ro.

O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamant axat pe competente. In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobandesc competente. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua!

Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa canti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sunt complementare. Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte.

Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta. O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem „Mistretul cu colti de argint”.

Pe vremea mea, a numi pe cineva „autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti identifica poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel.

Universitatea zulusa

Este imperativ necesar, e indispensabil sa se revina la Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii deuniversitati fast-food au virusat invatamantul gimnazial si liceal si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic.

Conform cu site-ul QS, Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei, are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Carolina din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400.

Universitatea Bucuresti e pe locul 500, langa Universitatea din Szeged, (populatie 166.000 locuitori) Universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh , Kazahstan si Sri Lanka.

Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302. Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe locul 323. Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, langa niste universitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip).

Site-ul ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tong se opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pe la coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea din Wellington, Noua Zeelanda.

Universitatea din Bucuresti are de ajuns din urma universitatea zulusa din Durban, cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului).

Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui profesor universitar de latina. Greselile de traducere pe care le facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine.

(Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita.

Una este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care mocneste.

Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: „una sunt secaturile molimei, si alta scufundarile in somn adinc”.

(Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere et flenda non commitere. Cainta inseamna sa deplingi cele savirsite si sa nu savirsesti lucruri de deplans.

Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: „Cainta a fost data spre a plange, dar nu inseamna ca plansul o si face eficienta”.

(Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superius praetermiseras. Trecusesi cu vederea acest lucru mai sus. Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 82 : „Asadar, acest lucru il pui mai presus”.

(Toma de Aquino, De ente et essentia) sicut diaphaneitas de aere.” – .ca transparenta la aer. Dan Negrescu, traducere, p. 85: „. starea diafana in arama.”.

Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus si care confunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in curand conducator de doctorate in limba si literatura latina.

Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la Facultatea de Litere din Timisoara, conduce doctorate in limba si literatura latina.

Invatamantul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati. Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare face conducatori dedoctorat in gluma.

Sunt un excelent prooroc. Nu se mai mira nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori remarcabili, cand insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.

Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens.

Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batranel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950.

Cand universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.

Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim.

Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si iresponsabili au transformat invatamantul romanesc intr-un haos.

Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.

Fac inca patru profetii: Peste cinci ani niciun liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana.

Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.

Peste zece ani nicio universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi, ca si acum, de sus.

Nici peste zece ani ministerul Educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamantului roman, ca sa-l aiba la indemana.

Poziţia Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii – o palma meritata incasata de Basescu Septembrie 27, 2009

Posted by atitudini in Social.
Tags: , , , , , , ,
add a comment

Am gasit pe http://www.pesurse.ro/ urmatorul material.

Nu cred ca mai sunt necesare comentarii. Ofer un extras:

„Orice sistem, persoană sau comunitate, se confruntă cu o mulţime de probleme. Trebuie să fie constient de ele, dar nu le poate aborda deodată pe toate, neavând resursele necesare. De aceea trebuie să stabilească priorităţi. Orice strategie se fundează mereu pe priorităţi, pe identificarea punctelor strategice asupra cărora trebuie să-si concentreze efortul. Accentuarea unei probleme, oricât de reală ar fi ea, reprezintă o opţiune, deturnând inevitabil atenţia de la alte probleme.”

Si aici intregul text.

%d blogeri au apreciat asta: